Şi dacă rămânem încă puţin timp în parcul Cişmigiu, aşteptând căderea serii, putem să ne clătim ochii cu spatele luminat al palatului Creţulescu.

Bustul poetului naţional, parte din Rotonda Scriitorilor din Parcul Cişmigiu.

O nouă adăugire la seria “reflexii”: cele două blocuri turn de la intrarea în complexul Romexpo și Casa Presei Libere reflectate în lacul Herăstrău. Pentru a vedea întreaga serie de reflexii dați click aici.

… din parcul Herăstrău. Nu chiar atât de mare pe cât pretinde numele dar probabil uriașă in ochii micuților bucureșteni.

10 noiembrie 2010

Fotografia de azi pune capăt unei lungi perioade de timp în care n-am postat nimic. De data asta am și o scuză mai bună decât scuzele obișnuite, lenea și lipsa de timp , și anume, de la începutul lunii august am fost departe de orașul meu (și încă mai sunt). Îmi lipsește Bucureștiul și abia aștept să mă întorc la sfârșitul lunii curente. După cum probabil ați ghicit fotografia de azi e din arhive (anul acesta am pierdut toamna bucureșteană), fiind făcută în Cișmigiu anul trecut pe la mijlocul lunii noiembrie.

În fine a ieşit din nou soarele. Asta după patru zile fară lumină în care Bucureştiul a arătat un pic ca într-un coşmar. Sper să fie soare tot weekendul, la fel cum a fost weekend-ul trecut când am ieşit la plimbare prin Herăstrău şi am făcut pozele pe care le postez astăzi.

Parcul Herăstrău, “Lupta lui Hercule cu Centaurul” de Ion Jalea, datată 1925.

Da, ştiu Mi s-a mai spus de către prieteni cu diverse ocazii să mai las Cişmigiul în pace şi să fac poze şi prin alte parcuri, dar se pare că nu mă pot abţine, e unul dintre locurile mele favorite şi de fiecare dată când trec pe acolo trebuie să fac câteva poze.

Grădina Icoanei este una dintre micuţele oaze de verdeaţă din centrul Bucureştiului. Situată în apropiere de Piaţa Romană şi de bulevardul Magheru, grădina are o formă triunghiulară, fiind mărginită de străzile A. Verona, A.D Xenopol şi Jean Louis Calderon. A fost amenajată între 1870 – 1875 pe locul de unde izvora odinioară Bucureştioara, un afluent al Dâmboviţei. Izvorul s-a colmatat treptat, pe locul actualei grădini formându-se o mlaştină, care a fost asanată, astfel rezultând parcul.