Un capac de canal bucureştean inscripţionat cu stema oraşului.
Să ridice mâna sus cine ştia că în Bucureşti există un memorial Michael Jackson. Eu una n-am avut habar până când am dat peste el în parcul Herăstrău acum vreo trei săptămâni.
Ieri noapte a avut loc Noaptea Muzeelor, eveniment ajuns la a şasea ediţie. 11 muzee din Bucureşti au rămas deschise până târziu (Muzeul Satului deşi a participat la Noaptea Muzeelor şi-a închis porţile mai devreme din motive de securitate a patrimoniului), iar intrarea a fost gratuită. Scopul evenimentului este de a invita un public cât mai larg să descopere muzeele (şi se pare că au reuşit judecând după cozile de la intrare). Am găsit câteva articole pe web care conţineau statisticile pentru Noaptea Muzeelor 2010: peste trei mii de muzee participante din 39 de ţări. Multe dintre muzee au organizat programe speciale pentru noaptea de 15 mai: muzică, piese de teatru, filme, deschiderea unor expoziţii temporare. Fotografiile de azi sunt de la Muzeul Naţional de Artă unde teatrul Masca a prezentat în curtea muzeului spectacolul “Statuile”.
Aţi stat vreodată pe o zebră? Dacă răspunsul e nu, vreau să vă informez că acum toţi bucureştenii au această ocazie. Tot ce trebuie sa faceţi e să treceţi prin staţia de metrou Piaţa Victoriei 1, unde băncile zebre îşi aşteaptă ocupanţii. Ele alcătuiesc proiectul Zebrula, primul dintr-o serie de 10 instalaţii artistice care vor decora staţia de metrou. Zebrula a fost imaginat de Mara Patriche.
Există o explicaţie simplă pentru faptul că cinema Studio este decorat cu o mulţime de steaguri. Tocmai a început la Bucureşti Festivalul Filmului European. Iubitorii filmului au de ales din peste 50 de filme europene, produse în ultimii doi ani.
O cameră, nemobilată, cu vedere la stradă, foarte central (Lipscani & Smârdan). Parcare în apropriere, telefon.
Încă o dovadă că Bucureştiul a înverzit; până şi liniile de tramvai au început să încolţească 
Dacă ar fi să aleg dintre cele patru anotimpuri aş zice că Bucureştiul arată cel mai bine primăvara. Afară e însorit, e vreme bună şi e cald, dar nu atât de cald cât să se topească asfaltul; nici nu e atâta praf ca în timpul verii. Dar ce-mi place cel mai mult e că e totul verde din nou: copacii au înverzit, iarba e verde (încă! ) şi e plin de flori. De obicei nu fotografiez flori dar nu m-am putut abţine să nu fac câteva poze cu lalele. Oraşul e plin de ele şi arată foarte frumos.
Una dintre moştenirile epocii de aur comuniste a fost aceea că sub nici o formă si în nici o condiţie nu aveai voie să calci pe iarbă într-un parc public. Îmi aduc aminte din copilărie de omniprezentele semne cu “Nu călcaţi pe iarbă! Amendă xxx lei”. După 1989 când am putut în fine să călatoresc prin lume am rămas uimită văzând că în multe ţări nu exista nici o interdicţie la călcatul pe iarbă. Prima oară când am păşit şi eu pe un gazon frumos tuns, m-am simţit un pic vinovată de actul meu ruşinos şi m-am întrebat de ce la ei se poate şi la noi nu. În fine. Vara trecută primăria a anunţat că de acum încolo cetăţenii Bucureştiului au voie să calce pe iarbă, dar sincer am crezut că gestul are mai mult de-a face cu publicitatea şi nu l-am luat în serios. Drept care am rămas uimită când am văzut semnul din fotografia de azi în parcul Cişmigiu. Apreciez invitaţia, în ciuda limbajului de lemn (“a staţiona”!)