Feb 272010
 

English version

Calea Victoriei a fost chiar de la apari┼úia ei una dintre cele mai importante artere ale Bucure┼čtiului. A fost construit─â ├«n 1692, din ordinul lui Constantin Br├óncoveanu care avea nevoie de un drum care s─â lege casele de la mo┼čia sa Mogo┼čoaia cu Curtea Veche. La ├«nceput strada era cunoscut─â sub numele de Podul Mogo┼čoaiei, pentru c─â era podit─â cu b├órne de lemn. Dup─â R─âzboiul de Independen┼ú─â din 1878, c├ónd armata victorioas─â ┼či-a f─âcut intrarea ├«n Bucure┼čti pe aceast─â arter─â, numele i-a fost schimbat ├«n Calea Victoriei. ├Äntre cele dou─â r─âzboaie mondiale Calea Victoriei a devenit una dintre cele mai elegante str─âzi, locul unde lumea ie┼čea la plimbare pentru a-i vedea pe al┼úii ┼či a fi v─âzu┼úi la r├óndul lor. Calea Victoriei ┼úine de la Pia┼úa Na┼úiunilor Unite p├ón─â la Pia┼úa Victoriei ┼či de-a lungul ei se ├«n┼čir─â unele dintre cele mai frumoase cl─âdiri din Bucure┼čti printre care Muzeul de Istorie (fostul palat al Po┼čtelor), cl─âdirea CEC, cl─âdirea Cercului Militar Na┼úional, Casa Cap┼ča, Palatul Telefoanelor, Biserica Cre┼úulescu, Biblioteca Centrala Universitar─â, fostul Palat Regal (azi Muzeul Na┼úional de Art─â), Ateneul, Palatul Cantacuzino etc. Pe unele dintre acestea le-am ar─âtat deja aici pe blog ┼či ele pot fi reg─âsite d├ónd click pe eticheta “Calea Victoriei”. Subiectul fotografiei de azi este o alt─â cl─âdire frumoas─â de pe Calea Victoriei, Palatul ┼×tirbei, construit ├«n 1833-1835 dup─â planurile arhitectului Michel Sanjouand.

Feb 252010
 

English version

Pentru azi c├óteva poze din sala de concerte a Ateneului. Aceasta e de form─â circular─â, av├ónd 600 de locuri la parter ┼či 52 de loje. Pe peretele circular se g─âse┼čte o fresc─â ├«nf─â┼úi┼č├ónd momente din istoria Rom├óniei, oper─â a pictorului Costin Petrescu, executat─â ├«ntre anii 1933-1938. Sala are o acustic─â deosebit─â.

Feb 242010
 

English version

M-am g├óndit s─â continui seria ├«nceput─â s─âpt─âm├óna trecut─â cu fotografiile din interiorul Operei Na┼úionale, cu alte c├óteva fotografii pe teme culturale, respectiv cu c├óteva poze cu interiorul Ateneului Rom├ón. Ateneul este una din cl─âdirile mele favorite ┼či deseori m─â g├óndesc la ea ca la o cl─âdire reprezentativ─â pentru Bucure┼čti. Din p─âcate, din c├óte citesc pe internet, mult─â lume consider─â Palatul Parlamentului mai definitoriu pentru Bucure┼čti dec├ót Ateneul (┼či poate au dreptate, cine ┼čtie). Pozele de azi ├«nf─â┼úi┼čeaz─â rotonda, partea centrala a parterului, care e sus┼úinut─â de 12 coloane. Sala de concerte se g─âse┼čte deasupra acestei rotonde ┼či la ea se ajunge prin 4 sc─âri de marmur─â. Mai exist─â ┼či o a cincea scar─â central─â, “de onoare”, deschis─â probabil numai la ocazii speciale.

Feb 222010
 

English version

P─âstr├ónd tema religioas─â pentru ├«nc─â pu┼úin timp, pentru azi v─â propun o fotografie cu Catedrala Romano Catolic─â Sf├óntul Iosif, cel mai important loca┼č de cult pentru catolicii Bucure┼čtiului. Catedrala a fost construit─â ├«ntre anii 1873-1884 dup─â planurile arhitectului austriac Friedrich von Schmidt care a fost ┼či arhitectul prim─âriei din Viena. Exteriorul din c─âr─âmid─â ro┼čie este un amestec de stil romanic cu elemente neogotice cum ar fi rozeta ┼či portalul. Cl─âdirea a fost reparat─â ┼či reconsolidat─â dup─â toate cutremurele mari din secolul trecut. ├Än mai 1999 catedrala a primit vizita Papei Ioan Paul al II-lea care a celebrat Sf├ónta Liturghie dup─â ritul oriental ├«mpreun─â cu ├«ntreaga ierarhie a Bisericii Greco-Catolice din Rom├ónia. De c├ó┼úiva ani s-a ├«nceput construirea unui imobil de birouri ├«nalt de 20 de etaje chiar l├óng─â catedral─â. Mi se pare cumva ironic c─â centrul poart─â numele de Cathedral Plaza (c─â doar orice centru care se respect─â trebuie s─â aib─â un nume englezesc) av├ónd ├«n vedere c─â Arhiepiscopia Romano-Catolic─â din Bucure┼čti se lupt─â ├«nc─â pentru blocarea proiectului. Nu e prima dat─â c─â o cl─âdire din sticl─â apare peste noapte ├«ntr-o zon─â de case vechi si ├«n mod sigur n-o s─â fie nici ultima dat─â. Interesele materiale sunt mari iar terenul din centrul Bucure┼čtiului e c├ót e (adic─â finit).

Mai jos: Un banner de protest la biserica Bărăţia:

Feb 212010
 

English version

S─âpt─âm├óna trecut─â am trecut prin zona Gr─âdina Icoanei ┼či m-am oprit s─â m─â uit un pic la f├ónt├óna din fa┼úa Bisericii Anglicane. Baza f├ónt├ónii era acoperit─â de z─âpad─â cu totul, dar am putut admira – ┼či fotografia – sculptura din v├órf. Ansamblul se nume┼čte Maternitate, ┼či ├«l ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe Sf├óntul Gheorghe copil. A fost inaugurat ├«n iunie 2008 ┼či este opera lui Virgil Scripcariu. Scripcariu este ┼či autorul lucr─ârii Arca lui Noe, care toat─â vara trecut─â s-a g─âsit ├«n fa┼úa libr─âriei C─ârture┼čti ┼či care a fost subiectul uneia dintre primele poze postate aici pe blog.

Feb 202010
 

English version

M-am tot g├óndit care ar putea fi motivul pentru care silueta din imagine fredoneaz─â “All my loving” (“Toata dragostea mea”) a forma┼úiei Beatles, dar n-am reu┼čit s─â inventez nimic mai ac─ât─ârii, a┼ča c─â v─â invit pe to┼úi s─â v─â folosi┼úi imagina┼úia ­čÖé “A┼ča a vrut autorul” nu se pune ­čÖé Graffiti fotografiat ├«n Centrul Vechi pe Str. Zarafi.

Feb 192010
 

English version

Pentru azi ├«nc─â un exemplu de arhitectur─â interbelic─â, o cl─âdire interesant─â aflat─â la intersec┼úia str─âzilor Maria Rosetti ┼či Jean Louis Calderon. Dup─â cum se vede, cl─âdirea este ├«mpodobit─â de nelipsitul poster publicitar. A┼ča e mai nou obiceiul, fiecare cl─âdire din Bucure┼čti vine cu posterul ei. Ce ├«mi place cel mai mult la cl─âdire e elementul cilindric de col┼ú, care b─ânuiesc c─â mascheaz─â scara blocului, leg├ónd ├«ntre ele cele dou─â volume. Cl─âdirea dateaz─â din 1933, arhitect fiind Marcel Locar. Am inclus ┼či o fotografie cu u┼ča de la intrare, un detaliu Art Deco.