Azi e zi tematică la City Daily Photo, o comunitate de oameni care au în comun două pasiuni: fotografia şi oraşul în care trăiesc. Ziua tematică e un eveniment care are loc la începutul fiecărei luni, când fiecare blog participant postează o fotografie pe o anumită temă. Tema zilei de azi este: “Fotografie bună de carte poştală ilustrată”. Urmărind acest link puteţi vedea fotografiile care participă la ziua tematică.
Pentru ziua tematică am ales o fotografie făcută în pasajul Macca-Vilacrosse, situat în Centrul Vechi şi unul dintre cele mai populare locuri de ieşit în oraş cu prietenii.
Ateneul Român dintr-o altă perspectivă.
Am rămas din nou în urmă cu postările, de vină fiind Sibiul care mi-a acaparat jumătate din săptămâna trecută. Voi încerca să recuperez pe cât se poate în zilele următoare.
Deasupra intrării la Palatul C.E.C.
Proaspăt renovat şi mai înfloritor ca niciodată. A fost construit în 1886 de catre arhitecţii Emil Ritten Forster si I.I. Râşnovanu în stilul arhitectural al Renaşterii germane. Iniţial pe acelaşi lot se afla Grand Hotel Broft, numit astfel după un fost chiriaş pe nume Carol Broft.
Pentru azi vă propun două fotografii de noapte cu Bucharest Financial Plaza.
Ziua de azi m-a prins pe drum şi chinuindu-mă cu o legătură foarte lentă la Internet, aşa că voi fi concisă. Pe scurt, fotografia zilei înfăţişează frumosul pridvor pictat al bisericii Creţulescu.
Biserica Creţulescu, cunoscută şi sub numele de Kretzulescu, este o biserică ortodoxă situată în Piaţa Revoluţiei, lângă fostul Palat Regal. Considerată a fi una dintre cele mai vechi biserici din Bucureşti, biserica a fost ridicată între anii 1720-1722 prin grija logofătului Iordache Creţulescu şi a soţiei sale Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Stilul arhitectural este cel Brâncovenesc. Iniţial exteriorul bisericii a fost pictat, tencuiala fiind înlăturată în timpul unei renovări făcute în 1935-1936 sub conducerea arhitectului Ştefan Balş. Biserica a mai fost renovată după cutremurul din 1977 şi după Revoluţia din 1989. În timpul regimului comunist biserica urma a fi demolată dar a fost salvată prin intervenţia arhitecţilor printre care Henriette Delavrancea-Gibory.
Frumoasa casă de pe Calea Victoriei care azi adăposteşte Institutul de Istoria Artei a fost ridicată între anii 1910-1912 de arhitecţii Grigore Cerchez şi Alexandru Clavel. Casa e considerată a fi un bun exemplu de arhitectură neoromânească, remarcându-se prin ornamentaţia de inspiraţie brâncovenească. Clădirea a aparţinut lui Constantin Dissescu (1854-1932), profesor de drept şi om politic liberal, unul dintre creatorii Constituţiei de la 1923, fost ministru al Justiţiei (1899-1900), autorul primului manual românesc de drept constituţional. Mai multe detalii şi poze puteţi găsi aici, pe blogul bine documentat al celor de la Bucureştii noi şi vechi.