Mar 182010
 

English version

Frumoasa cas─â de pe Calea Victoriei care azi ad─âposte┼čte Institutul de Istoria Artei a fost ridicat─â ├«ntre anii 1910-1912 de arhitec┼úii Grigore Cerchez ┼či Alexandru Clavel. Casa e considerat─â a fi un bun exemplu de arhitectur─â neorom├óneasc─â, remarc├óndu-se prin ornamenta┼úia de inspira┼úie br├óncoveneasc─â. Cl─âdirea a apar┼úinut lui Constantin Dissescu (1854-1932), profesor de drept ┼či om politic liberal, unul dintre creatorii Constitu┼úiei de la 1923, fost ministru al Justi┼úiei (1899-1900), autorul primului manual rom├ónesc de drept constitu┼úional. Mai multe detalii ┼či poze pute┼úi g─âsi aici, pe blogul bine documentat al celor de la Bucure┼čtii noi ┼či vechi.

Mar 012010
 

English version

Azi e zi tematic─â la City Daily Photo, o comunitate de oameni care au ├«n comun dou─â pasiuni: fotografia ┼či ora┼čul ├«n care tr─âiesc. Ziua tematic─â e un eveniment care are loc la ├«nceputul fiec─ârei luni, c├ónd fiecare blog participant posteaz─â o fotografie pe o anumit─â tem─â. Tema zilei de azi este: “Pasaj”. Urm─ârind acest link pute┼úi vedea fotografiile care particip─â la ziua tematic─â

Pasajul Englez e unul dintre pasajele istorice ale Bucure┼čtiului, leg├ónd Calea Victoriei de Strada Academiei. A fost construit ├«n 1885, lu├óndu-┼či numele de la Hotelul English, aflat la cap─âtul dinspre Calea Victoriei al pasajului. Unele dintre camerele hotelului se g─âseau ├«n lungul pasajului. Dup─â c├ó┼úiva ani hotelul a fost transformat ├«ntr-un bordel de lux, foarte faimos ├«n epoc─â. Bordelul a fost ├«nchis de comuni┼čti ├«n 1947, cl─âdirea fiind transformat─â ├«n imobil de apartamente. Dup─â cum se poate observa din fotografie, starea pasajului azi e destul de deplorabil─â, de┼či am citit undeva c─â ar fi pe lista monumentelor istorice ale Bucure┼čtiului. Sper ca banii pentru o renovare s─â fie g─âsi┼úi p├ón─â la urm─â, ├«nainte ca pasajul s─â fie pierdut pentru totdeauna.

Feb 272010
 

English version

Calea Victoriei a fost chiar de la apari┼úia ei una dintre cele mai importante artere ale Bucure┼čtiului. A fost construit─â ├«n 1692, din ordinul lui Constantin Br├óncoveanu care avea nevoie de un drum care s─â lege casele de la mo┼čia sa Mogo┼čoaia cu Curtea Veche. La ├«nceput strada era cunoscut─â sub numele de Podul Mogo┼čoaiei, pentru c─â era podit─â cu b├órne de lemn. Dup─â R─âzboiul de Independen┼ú─â din 1878, c├ónd armata victorioas─â ┼či-a f─âcut intrarea ├«n Bucure┼čti pe aceast─â arter─â, numele i-a fost schimbat ├«n Calea Victoriei. ├Äntre cele dou─â r─âzboaie mondiale Calea Victoriei a devenit una dintre cele mai elegante str─âzi, locul unde lumea ie┼čea la plimbare pentru a-i vedea pe al┼úii ┼či a fi v─âzu┼úi la r├óndul lor. Calea Victoriei ┼úine de la Pia┼úa Na┼úiunilor Unite p├ón─â la Pia┼úa Victoriei ┼či de-a lungul ei se ├«n┼čir─â unele dintre cele mai frumoase cl─âdiri din Bucure┼čti printre care Muzeul de Istorie (fostul palat al Po┼čtelor), cl─âdirea CEC, cl─âdirea Cercului Militar Na┼úional, Casa Cap┼ča, Palatul Telefoanelor, Biserica Cre┼úulescu, Biblioteca Centrala Universitar─â, fostul Palat Regal (azi Muzeul Na┼úional de Art─â), Ateneul, Palatul Cantacuzino etc. Pe unele dintre acestea le-am ar─âtat deja aici pe blog ┼či ele pot fi reg─âsite d├ónd click pe eticheta “Calea Victoriei”. Subiectul fotografiei de azi este o alt─â cl─âdire frumoas─â de pe Calea Victoriei, Palatul ┼×tirbei, construit ├«n 1833-1835 dup─â planurile arhitectului Michel Sanjouand.

Feb 122010
 

English version

Casa Cap┼ča, “Restaurant, Hotel, Cafenea ┼či Cofet─ârie” a fost pentru o lung─â perioad─â de timp simbolul societ─â┼úii de elit─â a Bucure┼čtiului, fiind locul de ├«nt├ólnire preferat pentru politicienii, jurnali┼čtii, arti┼čtii ┼či scriitorii vremii. Totul a ├«nceput ├«n 1852 c├ónd fra┼úii Anton ┼či Vasile Cap┼ča au deschis o cofet─ârie pe Calea Victoriei, vizavi de biserica Zl─âtari, la mic─â distan┼ú─â de locul unde se g─âse┼čte ├«n prezent Casa Cap┼ča. Cofet─âria a┼ča cum o ┼čtim noi, pe col┼úul dintre Calea Victoriei ┼či Strada Edgar Quinet a fost deschis─â ├«n 1868 de c─âtre fratele mai mic al celor doi, Grigore Cap┼ča (1841-1902), care vreme de patru ani fusese ucenic la Paris, la renumita Maison Boissier. Cofet─âria Cap┼ča ┼či-a f─âcut repede un nume, devenind cunoscut─â pe tot continentul. ├Än 1869 ei au devenit furnizorii cur┼úii regale, iar mai t├órziu ┼či furnizorii cur┼úilor din Serbia (1882) ┼či Bulgaria (1908). ├Än 1886 se deschide ┼či hotelul ┼či restaurantul Cap┼ča. Hotelul va ajunge ├«n scurt─â vreme cel mai elegant hotel rom├ónesc, ob┼úin├ónd, ├«mpreuna cu cofet─âria numeroase premii ┼či distrinc┼úii. ├Än 1891 se deschide ┼či cafeneaua Cap┼ča, care va fi frecventat─â de elitele vremii, fiind cunoscut─â ca locul unde “se f─âceau ┼či se desf─âceau guvernele”. Dup─â 1930 cafeneaua Cap┼ča devine locul de ├«nt├ólnire al scriitorilor, Tudor Arghezi f─âc├ónd chiar un portret al scriitorului care frecventa cafeneaua: “Cap┼čistul este un individ inteligent ┼či primejdios ┼či critica real─â se face la Cap┼ča, nu ├«n presa literar─â. Dac─â esti prost la Cap┼ča, e imposibil s─â fii de┼čtept altundeva, m─âcar ├«n scrisÔÇŁ. Declinul Casei Cap┼ča a venit odat─â cu instaurarea comuni┼čtilor la putere, c├ónd a fost exploatat─â de c─âtre stat, care i-a schimbat numele ├«n “Bucure┼čti. Braserie ┼či restaurant”. De┼či a fost restaurat─â cu succes ├«n 2002-2003 ┼či redeschis─â ca hotel de 5 stele, nimeni nu a reu┼čit s─â-i redea Casei Cap┼ča spiritul ┼či farmecul de alt─âdat─â, care nu mai poate fi intuit dec├ót din c─âr┼úile de istorie.

Jan 112010
 

English version

E timpul pentru ├«nc─â un exemplu de arhitectur─â de inspira┼úie francez─â. Cl─âdirea din fotografia de azi ad─âposte┼čte Cercului Militar Na┼úional. Ea a fost proiectat─â ├«n stil neoclasic francez de c─âtre arhitec┼úii Dimitrie Maimarolu, Victor ┼×tefanescu ┼či Ernest Doneaud. G├óndit─â ca un centru de cultur─â al Armatei Rom├óne, construc┼úia ei a fost demarat─â ├«n 1911 ┼či s-a ├«ncheiat ├«n 1923. Majoritatea banilor pentru construc┼úia cl─âdirii au fost aduna┼úi din dona┼úii de la ofi┼úerii rom├óni. Cl─âdirea are numeroase s─âli de recep┼úii ┼či ├«nt├ólniri, un teatru, o libr─ârie, galerii de art─â etc. Cercul Militar a fost construit pe un teren eliberat prin demolarea m├ón─âstirii S─ârindar, construit─â ├«n 1652. M├ón─âstirea fusese l─âsat─â ├«n paragin─â ┼či abandonat─â dup─â ce a fost avariat─â ├«n cutremurul din 1838, ea fiind demolat─â ├«n 1907.

Dec 272009
 

English version

E unul dintre pasajele care fac leg─âtura ├«ntre Calea Victoriei ┼či Academiei. A ap─ârut ├«n pres─â ┼či pe multe bloguri ├«n vara lui 2008 c├ónd s-a aflat c─â ar exista planuri de demolare a dou─â cl─âdiri istorice aflate ├«n pasaj. Deocamdat─â totul e ├«nc─â ├«n picioare. Pe c├ónd eram student─â treceam des pe aici. Mi-aduc aminte c─â la intrarea din Calea Victoriei era pe vremuri o patiserie bun─â.

Dec 222009
 

English version

├Än ├«ncercarea de a face clien┼úii s─â le treac─â pragul, multe magazine s-au aliniat spiritului s─ârb─âtorilor ┼či ┼či-au decorat fa┼úadele cu lumini┼úe, globuri ┼či brazi de Cr─âciun. E ┼či cazul cl─âdirii din imagine, Magazinul Victoria de pe Calea Victoriei. Ultima dat─â c├ónd am intrat ├«n el, Victoria ar─âta mai mult a bazar dec├ót a magazin modern fie el ┼či “universal”, dar lucrurile n-au stat ├«ntotdeauna a┼ča. La vremea c├ónd a fost construit, Magazinul Victoria purta numele de Galeries Lafayette ┼či era un magazin modern modelat dup─â marile magazine pariziene. El introducea la Bucure┼čti o nou─â formul─â comercial─â, magazinul universal, p├ón─â atunci bucure┼čtenii fiind obi┼čnui┼úi cu pr─âv─âliile mici din zona Lipscani. Victoria a fost construit ├«n 1928 ├«n stil Art Deco, dup─â planurile arhitectului Herman Clejan. Magazinul a stat ┼či la baza unui banc celebru din perioada comunist─â, banc bazat pe sloganul magazinului de la acea vreme “Magazinul Victoria, 50 de magazine ├«ntr-unul singur”, care putea fi v─âzut pe peretele dinspre Poli┼úia Capitalei. Bancul era legat de salamul Victoria, “un salam in 50 de magazine” potrivit bancului, o aluzie la lipsa de alimente din perioada comunist─â.

Dec 202009
 

English version

Din nou online dup─â mai bine de 48 de ore de absen┼ú─â. Nu, n-am r─âmas ├«nz─âpezit─â mai ┼čtiu eu pe unde, ┼či nici n-am fost ├«n pauz─â de cump─âr─âturi ci hard disk-ul de la server cump─ârat ┼či instalat la sf├ór┼čit de iunie ┼či-a dat ob┼čtescul sf├ór┼čit dup─â numai 6 luni de func┼úionare. A┼ča c─â timp de dou─â zile b─ârbatu-meu s-a chinuit s─â recupereze datele (ultimul back up era de acum 10 zile) ┼či s─â instaleze un nou server. Iar azi ├«n fine totul e online, f─âr─â s─â fi pierdut nimic. Sper c─â acum mi s-a schimbat norocu ┼či p─â┼úania asta n-o s─â se ├«nt├ómple din nou.

Prima fotografie dup─â aceast─â pauz─â ├«nf─â┼úi┼čeaz─â tot cl─âdirea al c─ârei turn ap─ârea ├«n reflec┼úia ultimul post, de data asta dintr-o perspectiv─â direct─â, de la nivelul str─âzii. Dup─â cum am men┼úionat ├«n postul anterior, cl─âdirea se afl─â pe Calea Victoriei ┼či e cunoscut─â sub numele de cl─âdirea Adriatica. A fost ridicat─â ├«n stil modernist ├«n anii 1936-1937 de c─âtre arhitec┼úii Rudolf Fraenkel, Teller ┼či Dem S─âvulescu. D├ónd click aici pute┼úi vedea o poz─â cu cl─âdirea de la sf├ór┼čitul anilor 30.