Jan 312010
 

English version

Ceea ce face M┼óR-ul deosebit este modul ├«n care colec┼úia este prezentat─â, amintind mai mult de o galerie de art─â dec├ót de un muzeu. Obiectele prezentate nu sunt ├«n vitrine, ci sunt l─âsate libere, “s─â respire”. Informa┼úia este scris─â pe coli de h├órtie iar desenele sunt f─âcute cu m├óna liber─â. Asta face ca distan┼úa dintre privitor ┼či exponat s─â fie mai mic─â iar impactul asupra privitorului s─â fie mai mare, experien┼úa mai personal─â. Muzeul e ├«n mod cert deosebit de alte muzee pe care le-am v─âzut. Viziunea apar┼úine pictorului Horia Bernea, primul director de dup─â 1990 al re├«nfiin┼úatului muzeu, ┼či a uneia dintre colaboratoarele sale principale Irina Nicolau. Sub conducerea lui Horia Bernea muzeul a c├ó┼čtigat ├«n 1996 titlul de Muzeul European al Anului, primul muzeu din Europa de Est c─âruia i s-a acordat aceast premiu.

Jan 302010
 

English version

Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón e ├«n opinia mea unul dintre cele mai interesante muzee din Bucure┼čti. Dup─â cum sugereaz─â ┼či numele, muzeul ad─âposte┼čte o colec┼úie larg─â de obiecte folosite de ┼úaranii rom├óni: vase de ceramic─â, costume tradi┼úionale, icoane ┼či alte artefacte religioase, obiecte de mobilier, covoare etc, precum ┼či o larg─â colec┼úie de fotografii care documenteaz─â via┼úa la sat. Muzeul a fost fondat ├«n 1906 sub numele de Muzeului etnografic ┼či de art─â na┼úional─â, func┼úion├ónd temporar ├«ntr-un imobil de pe Calea Grivi┼úei. Construc┼úia sediului din Kiseleff, cel din fotografiile de azi, a fost ├«nceput─â ├«n 1912 pentru a fi terminat─â abia 29 de ani mai t├órziu ├«n 1941. Aceast─â ├«nt├órziere s-a datorat faptului c─â lucr─ârile au fost oprite ├«n 1916 fiind reluate abia ├«n 1932. Cl─âdirea de c─âr─âmid─â ro┼čie a fost proiectul arhitectului Nicolae Ghika Bude┼čti, ea fiind o ilustrare a stilului neorom├ónesc inspirat din tradi┼úia br├óncoveneasc─â, stil foarte popular ├«n Bucure┼čti la ├«nceputul secolului 20. ├Än 1953 cl─âdirea a devenit sediul unui muzeu dedicat Partidului Comunist Rom├ón, colec┼úia fiind mutat─â ├«n Palatul ┼×tirbei din Calea Victoriei. Dup─â 1990 colec┼úia s-a re├«ntors ├«n sediul de la ┼×osea.

Jan 292010
 

English version

Pentru c─â ├«n postarea anterioar─â am ar─âtat una dintre firmele de la Carul cu bere m-am g├óndit s─â fotografiez ┼či restul de detalii de la intrare. Drept care ieri mi-am f─âcut drum pe acolo ┼či am f─âcut fotografiile pe care le pute┼úi vedea ast─âzi.


Ca s─â vezi… Am trecut pe aici de sute de ori, am m├óncat la Caru cu Bere de zeci de ori ┼či totu┼či abia ieri am observat c─â pe firma central─â e o halb─â cu bere ­čÖé

Jan 272010
 

English version

De┼či pare cumva uitat la marginea parcului Carol, Castelul ┼óepe┼č are dup─â opinia mea o poezie a sa proprie, un farmec desuet datorat aerului s─âu de copie medieval─â. A fost construit ├«n anul 1906 cu ocazia Expozi┼úiei Generale Rom├óne, organizat─â cu prilejul celebr─ârii a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Expozi┼úia a fost modelat─â dup─â Expozi┼úia Universal─â care avusese loc la Paris ├«n 1900 ┼či a avut ca scop prezentarea realiz─ârilor Rom├óniei sub conducerea regelui Carol I. Castelul este modelat dup─â Cetatea Poenari, re┼čedin┼úa secundar─â a lui Vlad ┼óepe┼č, de unde ┼či numele turnului. Castelul este de fapt un turn de ap─â, ├«nalt de 23 de metri ┼či av├ónd diametrul de 9 metri, c─âr─âmida de la exterior ascunz├ónd rezervorul. Aproape de v├órf exist─â o platform─â de unde se poate admira Parcul Carol. Arhitectul cl─âdirii a fost Scarlat Petculescu. Dup─â primul r─âzboi mondial castelul a fost transformat ├«ntr-o cazarm─â destinat─â corpului de gard─â de la Morm├óntul Osta┼čului Necunoscut iar din 2004 a devenit sediul Oficiului Na┼úional pentru Cultul Eroilor. ├Än prezent castelul se afl─â ├«n renovare.

Jan 252010
 

English version

Banca Na┼úional─â a Rom├óniei e o cl─âdire masiv─â ocup├ónd perimetrul delimitat de str─âzile Lipscani ┼či Doamnei, Sm├órdan ┼či Eugen Carada, din zona Centrului Vechi al Bucure┼čtiului. Pe aceste locuri se g─âsea ├«nainte una dintre cele mai faimoase cl─âdiri din Bucure┼čti ┼či anume Hanul ┼×erban Vod─â ridicat de ┼×erban Cantacuzino ┼či care a d─âinuit din 1678 p├ón─â ├«n 1883. Cl─âdirea B─âncii Na┼úionale are dou─â aripi iar fotografia de azi arat─â aripa nou─â construit─â ├«n timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial dup─â planurile arhitectului Radu Dudescu ajutat de o echip─â de arhitec┼úi (I. Al. Davidescu, N. Cre┼úoiu, Gh. Nichitovici and G. Vidra┼čcu). Cl─âdirea este ├«n stil neoclasic cu coloane corintice.

Jan 242010
 

English version

Nu cred c─â titlul de azi are nevoie de explica┼úii ­čÖé Propozi┼úia pare s─â fie at├ót de celebr─â ├«nc├ót o c─âutare pe google dup─â “iarna nu-i ca vara” va da 1.880.000 rezultate. Deasemenea nu cred c─â exist─â cineva care trebuie convins de faptul c─â “iarna nu-i ca vara”, dar m-am g├óndit s─â ilustrez aceast─â rostire prin fotografiile de azi, reprezent├ónd una din statuile Gigan┼úilor din Parcul Carol, statuie pe care s-a nimerit s─â o fotografiez ┼či iarna ┼či vara. Gigantul din pozele de azi a fost sculptat de Frederick Storck.

Jan 232010
 

English version

F├ónt├óna Cantacuzino este unul dintre monumentele mele favorite ┼či de c├óte ori trec prin parcul Carol ├«mi fac drum ┼či pe l├óng─â ea, s─â o mai fotografiez ├«nc─â odat─â. A fost ridicat─â ├«n 1870 de c─âtre George Grigore Cantacuzino, la vreme aceea primarul capitalei. F├ónt├óna a ├«nlocuit o alta mai veche, construit─â ├«n 1792-1793 de c─âtre mitropolitul Filaret al II-lea ┼či cunoscut─â sub numele de F├ónt├óna (sau Ci┼čmeaua sau Chio┼čcul) de pe Dealul Filaret. Aceasta s-a deteriorat ├«ncetul cu ├«ncetul ┼či a fost demolat─â ├«n 1863. Municipalitatea a hot─âr├ót construirea unei alte f├ónt├óni, dup─â cum putem aflat din cele inscrip┼úionate pe f├ónt├ón─â: “La annul una mie opt sute ┼čepte deci s’a cl─âdit aquest─â fonten─â cu cheltuiala domnului George Grigore Cantacuzino primarul capitalei ├«n urma votului consiliului municipal al communei Bucuresci din ┼čedin┼úa dela 8 august 1869 prin quare s’a decis a purta numele de Fontena George Grigore Cantacuzino”. F├ónt├óna e construit─â ├«n stil neoclasic ┼či este decorat─â cu basoreliefuri reprezent├ónd cavaleri medievali ┼či steme.

Jan 222010
 

English version

La c├ó┼úiva pa┼či mai ├«ncolo de blocul Creditul Minier, imediat dup─â blocul Dalles, urmeaz─â o alt─â cl─âdirea interbelic─â, tot de col┼ú, cu o arhitectur─â la fel de interesant─â. De data asta am reu┼čit s─â prind cl─âdirea f─âr─â banner dar la o privire atent─â se pot vedea drugii de metal instala┼úi pentru ag─â┼úarea bannerelor pe fa┼úad─â (am v─âzut drugii din a┼čtia pe multe cl─âdiri din Bucure┼čti ┼či ├«n opinia mea arat─â foarte nepl─âcut). Cl─âdirea poart─â numele de Imobilul SUN ┼či a fost construit─â ├«n 1934 dup─â planurile arhitectului Herman Clejan.