Sep 302009
 

English version

Azi e o alt─â zi nebun─â ├«n care voi fi pe drum pre┼ú de 20 de ore ┼či ├«n care nu voi avea timp s─â scriu o postare lung─â. Dar n-am vrut s─â pierd ziua, a┼ča c─â m-am g├óndit s─â postez o fotografie despre al c─ârei subiect am scris deja, doar c─â fotografia e f─âcut─â din alt unghi dec├ót cea din postarea ini┼úial─â. Postarea cu pricina a fost una dintre primele a┼ča c─â unii dintre voi chiar s-ar putea s─â o fi pierdut. Subiectul de azi este statuia lui Iuliu Maniu din Pia┼úa Revolu┼úiei, iar postarea ini┼úial─â o g─âsi┼úi aici.

Sep 292009
 

English version

Parisul are Sena, Londra are Tamisa iar Bucure┼čtiul are … D├ómbovi┼úa. Pe care am prilejul s-o admir zilnic fiindc─â locuiesc foarte aproape de splai. Am fost pl─âcut surprins─â s─â descop─âr c─â wikipedia are o pagin─â dedicat─â D├ómbovi┼úei, pagin─â bine realizat─â ┼či interesant─â. Ca s─â sumarizez informa┼úia citit─â acolo, D├ómbovi┼úa a constituit mult─â vreme sursa de ap─â potabil─â a Bucure┼čtiului, dar ├«n prezent apele ei sunt foarte poluate datorit─â devers─ârilor din canalizare ┼či industrie. D─âmbovi┼úa obi┼čnuia s─â inunde periodic Bucure┼čtiul, lucru care nu se mai ├«nt├ómpl─â azi, datorit─â faptului c─â a fost canalizat─â ├«n 1970, pe toat─â albia care trece prin Bucure┼čti. N-a fost folosit─â niciodat─â pentru navigare.

Sep 282009
 

English version

Petre Antonescu, cel care a proiectat Facultatea de Drept, subiectul fotografiei din postul de ieri, este ┼či arhitectul celor dou─â cl─âdiri elegante din fotografia de azi, cl─âdiri aflate la cap─âtul sudic al C─âii Victoriei, ├«n Pia┼úa Na┼úiunilor Unite. Cl─âdirile au fost ridicate ├«ntre anii 1928-1930 ┼či ├«n ele ┼či-au avut sediul ├«n perioada interbelic─â societ─â┼úile de asigurare Adriatica ┼či Agricola Fonciera. ├Än ciuda faptului c─â nu au fost ├«nc─â renovate, cred c─â se poate observa foarte u┼čor c─â avem de-a face cu dou─â construc┼úii deosebite. Ceea ce le distinge clar fa┼ú─â de alte imobile din acea perioad─â este modul inventiv ├«n care arhitectul a tratat acoperi┼čurile cl─âdirilor.

Nu vreau s─â-mi dau aici (pe larg ­čÖé ) cu p─ârerea despre afi┼čul publicitar care acoper─â jum─âtare din cl─âdire fiindc─â sper s─â scriu mai ├«ncolo o postare pe tema uria┼čelor afi┼če publicitare care s-au r─âsp├óndit ca o plag─â prin tot Bucure┼čtiul. Drept care o s─â m─â limitez la o singur─â ├«ntrebare: chiar nu avem destule blocuri ├«n Bucure┼čti pe care s─â punem afi┼če, trebuie neap─ârat s─â le punem pe cl─âdiri istorice?

Sep 272009
 

English version

Cl─âdirea cu arhitectur─â serioas─â din fotografia de azi e Facultatea de Drept din Bucure┼čti, parte din Universitatea din Bucure┼čti. A fost construit─â in 1935 ├«n stil neo-clasic dup─â planurile arhitectului Petre Antonescu. Deasupra intr─ârii, pe fa┼úad─â, se g─âsesc statuile a cinci mari juri┼čti antici Licurg, Solon, Cicero, Papinian ┼či Justinian. Statuile sunt opera sculptorilor Ion Jalea ┼či Costin Georgescu.

Sep 262009
 

English version

Scuze pentru postarea t├órzie. Am fost prins─â ├«ntr-o discu┼úie prelungit─â cu ni┼čte prieteni buni, discu┼úie legat─â de valorile socit─â┼úii capitaliste. Discu┼úia a pornit de la noul film al lui Michael Moore, “Capitalismul, o poveste de dragoste”, film pe care nici unul din noi nu l-a v─âzut ├«nc─â, dar despre care am citit ├«n pres─â c─â ar fi o critic─â adus─â capitalismului american contemporan. Ca oameni care au tr─âit ┼či ├«n comunism ┼či ├«n capitalism avem (eu ┼či prietenii) opinii foarte bine conturate pe marginea subiectului, drept pentru care discu┼úia a durat ceva. ┼×i dac─â tot suntem la capitolul valori ale societ─â┼úii, m-am g├óndit c─â ar fi momentul s─â postez o fotografie a unui graffiti simplu pe care l-am g─âsit ├«n gangul de la blocul Dun─ârea, la Universitate, vizavi de graffiti-ul cu nebunul, pe care l-am postat deja. Sunt curioas─â cum interpreteaz─â al┼úii acest graffiti. Ceea ce cred eu c─â ├«ncearc─â s─â zic─â este c─â ar trebui s─â fim aten┼úi ce ├«nv─â┼úaturi, ce scal─â de valori transmitem copiilor no┼čtri. Tr─âim ├«ntr-o lumea a materialului, ca s─â o citez pe Madonna, dar asta e numai datorit─â valorilor pe care singuri le promov─âm. Sau poate m-a dus pe mine imagina┼úia prea departe ┼či graffiti-ul pur ┼či simplu arat─â pe cineva care face o prezentare pe marginea crizei economice ­čÖé

Sep 252009
 

English version

Ultima dat─â, promit ­čÖé De m├óine g─âsesc alt subiect. C├ót despre poza de azi, b─ânuiesc c─â nu mai are nevoie de explica┼úii. Dar pentru orice eventualitare, este vorba de panoul cu mersul trenurilor din Gara de Nord. Mi-a pl─âcut c├ót de colorat e, a┼ča c─â am decis s─â-l pozez.

Sep 242009
 

English version

M-am g├óndit s─â mai scriu ┼či azi c├óteva r├ónduri legate de Gara de Nord. Ca s─â fiu sincer─â, mi-e greu s─â apreciez Gara de Nord la adev─ârata ei valoare. ├Än materie de g─âri am v─âzut ┼či mai bune ┼či mai rele ├«n c─âl─âtoriile mele. Eu una m-am sim┼úit ├«ntotdeauna ├«n siguran┼ú─â la Gara de Nord, nu mi s-a furat nimic, n-am avut nici o experien┼ú─â nepl─âcut─â dup─â cum mi-au povestit al┼úii. Cred c─â m-a ajutat ┼či faptul c─â vorbesc limba rom├ón─â ­čÖé Nu e o sta┼úie de tren foarte aspectuoas─â dar cred c─â s-a ├«mbun─ât─â┼úit ├«n ultimii zece ani. E evident c─â mai e loc de mai bine. Nu ┼čtiu de ce dar atmosfera e un pic demodat─â, nu arat─â a sta┼úie de tren modern─â (m─â rog, asta nu e neap─ârat un lucru r─âu). Ce se mai poate g─âsi aici: ├«n cap─âtul peroanelor sunt c├óteva chio┼čcuri de unde se pot cump─âra ziare ┼či reviste, biscui┼úi ┼či cola. Sunt de asemenea ┼či c├óteva locuri unde se poate m├ónca ceva, incluz├ónd un McDonalds (locul preferat de mers la baie ├«n Gara de Nord, at├ót de preferat ├«nc├ót ai nevoie de un cod ca s─â intri la baie, cod pe care ├«l prime┼čti c├ónd cumperi ceva; de fapt n-am mai fost acolo de ceva timp nu ┼čtiu dac─â mai au acela┼či sistem). P├ón─â de cur├ónd dac─â n-aveai bilet trebuia s─â pl─âte┼čti intrarea ├«n gar─â, adic─â s─â cumperi “bilet de ├«nso┼úitor”. ├Än fapt scopul era s─â elimine cer┼četorii ┼či copii str─âzii (care oricum se descurcau s─â intre ┼či f─âr─â bilet de ├«nso┼úitor). Acum se pare c─â au renun┼úat la sistem fiindc─â ultimele d─â┼úi c├ónd am fost la gar─â n-a trebuit s─â pl─âtesc la intrare.

Sep 232009
 

English version

Gara de Nord este destina┼úia cea mai probabil─â pentru c─âl─âtorul sosit la Bucure┼čti cu trenul, fiind gara principal─â a Bucure┼čtiului. Aici se termin─â c─âl─âtoria pe drumul de fier ┼či ├«ncepe explorarea ora┼čului. De aici pleac─â ┼či aici sosesc zilnic trenuri cu destina┼úii na┼úionale ┼či interna┼úionale, Gara de Nord av├ónd leg─âturi cu un num─âr de ora┼če din afara Rom├óniei cum ar fi Budapesta, Viena, Sofia, Bratislava, Chi┼čin─âu, Belgrad, Praga, Vene┼úia etc. Gara s-a numit la ├«nceput Gara T├órgovi┼čtei de la vechiul nume al actualei Calea Grivi┼úei, care ├«n acele vremuri se numea Calea T├órgovi┼čtei. A fost dat─â ├«n folosin┼ú─â ├«n 1872.

Sep 222009
 

English version

Ca s─â mai prelungesc un pic aniversarea, am decis ca ast─âzi s─â postez o fotografie cu o cl─âdire frumoas─â, numai bun─â de pus pe vederi sau ├«n ghiduri turistice. Este vorba de cl─âdirea Bibliotecii Centrale Universitare, aflate vizavi de Palatul Regal (sau Muzeul de Art─â al Rom├óniei, dup─â cum dori┼úi) ├«n Pia┼úa Revolu┼úiei. Cl─âdirea a fost ridicat─â dup─â planul arhitectului francez Paul Gottereau, care a proiectat ┼či Palatul Regal ┼či cl─âdirea CEC (a c─ârei fotografie n-am postat-o ├«nc─â pe blog). Construc┼úia a ├«nceput in 1890 iar inaugurarea s-a petrecut in 1895, cl─âdirea primind numele de “Palatul Funda┼úiei Universitare Carol I”, ea fiind ridicat─â pe locul cump─ârat de regele Carol I pentru funda┼úia care ├«i purta numele. ├Än 1948 Biblioteca Funda┼úiei Universitare devine institu┼úie de stat primind numele de Biblioteca Central─â Universitar─â. Cl─âdirea a fost grav avariat─â ├«n Revolu┼úia din 1989 c├ónd peste 500000 volume au fost distruse ├«ntr-un incendiu. Dup─â 1990 biblioteca a fost restaurat─â iar ├«n 2001 a fost redeschis─â.

Sep 212009
 

English version

M-City e o serie de graffiti-uri foarte elaborate create de artistul polonez Mariusz Waras, subiectul principal al desenelor sale fiind peisajul urban. Lucr─ârile sale pot fi v─âzute ├«n multe ora┼če, incluz├ónd Var┼čovia, Berlin, Paris, Budapesta, Rio de Janeiro, Londra, Praga ┼či dup─â cum probabil a┼úi ghicit deja Bucure┼čti. Waras a fost invitat la Bucure┼čti de Institutul Polonez cu ocazia “Nop┼úii Institutelor Culturale” prilej cu care artistul a realizat dou─â lucr─âri, una aflat─â la Institutul Polonez (pe care n-am v─âzut-o ├«nc─â) iar cea de-a doua este cea din fotografie, aflat─â pe gardul Uniunii Scriitorilor. Graffiti-urile lui Waras sunt alc─âtuite din peste 100 de componente individuale, reprezent├ónd cl─âdiri, elemente de infrastructur─â, oameni etc. care sunt ├«ntotdeauna aranjate ├«ntr-un mod nou, form├ónd o structur─â unic─â. Mai multe despre proiect pute┼úi g─âsi aici. N-am idee de ce, dar n-am prins ├«ntr-o singur─â poz─â tot graffiti-ul. ├Än schimb am fotografiat lucrarea pe buc─â┼úele. B─ânuiesc c─â a┼ča m-a ghidat inspira┼úia de moment ­čÖé Din aceast─â cauza am decis s─â postez toate trei pozele, ca s─â se vad─â mai clar ce a vrut artistul.