May 052010
 

English version

A fost construit ├«ntre 1902-1906 pentru Elena Cre┼úulescu, dup─â planurile arhitectului Petre Antonescu (1873-1965), ├«nlocuind vechea cl─âdire a casei familiale care fusese construit─â ├«n jur de 1718. ├Än timp ce fa┼úada palatului e aliniat─â la strada ┼×tirbei Vod─â, spatele d─â spre Ci┼čmigiu, unde poate fi admirat ├«n v├órful unui mic deal. Palatul a fost cump─ârat ├«n 1927 de prim─ârie care l-a folosit pentru diverse scopuri: ├«ntre 1928-1928 a servit ca biroul prim ministrului; dup─â care a ad─âpostit Muzeul de art─â religioas─â, ├«nchis ├«n 1946. Din 1972 palatul a fost sediul Centrului European de ├Änv─â┼ú─âm├ónt Superior al UNESCO. Ca multe alte palate din Bucure┼čti ┼či dup─â cum era moda la sf├ór┼čit de secol XIX ┼či ├«nceput de secol XX, stilul e eclectic cu accente de Rena┼čtere francez─â.

Spatele palatului, v─âzut din parcul Ci┼čmigiu:

Nov 192009
 

English version

O cl─âdire frumoas─â, aflat─â vizavi de Ci┼čmigiu, pe B-dul Regina Elisabeta. Aici se iau decizile, bune sau rele, privitoare la soarta Bucure┼čtiului. Cl─âdirea, un frumos exemplu de stil neo-rom├ónesc, a fost ridicat─â ├«ntre anii 1906-1910 dup─â un proiect al arhitectului Petre Antonescu. Cl─âdirea a ad─âpostit Ministerul Lucr─ârilor Publice p├ón─â la sf├ór┼čitul celui de-al doilea r─âzboi mondial c├ónd edificiul, avariat ├«n urma bombardamentelor, a fost reconstruit ┼či l─ârgit tot sub ├«ndrumarea lui Petre Antonescu iar cl─âdirea a devenit sediul prim─âriei.

Nov 032009
 

English version

Proiectat de Petre Antonescu ┼či ridicat ├«ntre anii 1935-1936 pentru a comemora crearea Rom├óniei Mari ├«n 1918. Arcul e a treia versiune a unui arc de triumf ridicat ├«n Bucure┼čti. Primul arc a fost ridicat ├«n grab─â pentru a primit trupele ├«ntoarse din R─âzboiul de Independen┼ú─â ├«n 1878. Urm─âtorul arc, ridicat dup─â planurile arhitectului Petre Antonescu ├«n 1922, a fost construit cu ocazia sosirii la Bucure┼čti a regelui Ferdinand I ┼či a reginei Maria ca suverani ai Rom├óniei Mari. Acest al doilea arc, aflat ├«n acela┼či loc ca cel pe care ├«l vedem ast─âzi s-a deteriorat treptat ┼či ├«n acest mod s-a ajuns la a treia variant─â de arc. Una dintre fe┼úele arcului este decorat─â cu dou─â medalioane ├«nf─â┼úi┼č├ónd chipurile Reginei Maria ┼či a regelui Ferdinand; acestea le ├«nlocuiesc pe cele originale, distruse ├«n timpul regimului comunist. Pe fa┼úa opus─â sunt scrise numele unor localit─â┼úi ├«n care armata rom├ón─â a luptat ├«n timpul primului r─âzboi mondial; ├«n timpul regimului comunist unele dintre aceste nume au fost ├«nl─âturate deoarece localit─â┼úile se aflau dincolo de Prut. Sculpturile care ├«mpodobesc arcul au fost realizate de arti┼čti cunoscu┼úi din perioada interbelic─â printre care Ion Jalea, D. Onofrei and Constantin Baraschi.

├Än ultimii ani, Arcul de Triumf este martorul unui ritual ciudat legat de nun┼úi, despre care nu o s─â scriu acum ├«n speran┼úa c─â o s─â m─â nimeresc la fa┼úa locului la momentul potrivit s─â fac o poz─â care va spune povestea ├«n locul meu. Pentru cine nu are r─âbdare, v─â pute┼úi face o idee despre ce e vorba din aceste clipuri de pe youtube: primul ┼či al doilea.

Sep 272009
 

English version

Cl─âdirea cu arhitectur─â serioas─â din fotografia de azi e Facultatea de Drept din Bucure┼čti, parte din Universitatea din Bucure┼čti. A fost construit─â in 1935 ├«n stil neo-clasic dup─â planurile arhitectului Petre Antonescu. Deasupra intr─ârii, pe fa┼úad─â, se g─âsesc statuile a cinci mari juri┼čti antici Licurg, Solon, Cicero, Papinian ┼či Justinian. Statuile sunt opera sculptorilor Ion Jalea ┼či Costin Georgescu.