Aug 312009
 

English version

Dacă turlele bisericii din fotografia de azi vă duc cu gândul la bisericile ruseşti, sunteţi pe calea cea bună pentru că biserica din imagine poartă numele de Biserica Rusească. Mai e cunoscută şi sub numele de Biserica Sfântul Nicolae după ţarul Nicolae al II-lea, curtea acestuia donând suma de 600.000 ruble pentru construcţia bisericii. Biserica era destinată iniţial ambasadei şi comunităţii ruse din Bucureşti şi slujbele erau oficiate în limba rusă. Turlele, modelate în stilul rusesc binecunoscut, au fost la început poleite cu foiţă de aur. Construcţia bisericii a început in 1905 şi s-au încheiat în 1909, proiectul aparţinând arhitectului rus Preobrajenski. În timpul primului război mondial biserica a fost închisă iar arhiva şi obiectele de preţ ale bisericii au fost trimise la Petersburg unde s-au pierdut în timpul Revoluţiei Ruse. Biserica a fost trecută de câteva ori de sub autoritatea rusă sub cea română şi înapoi. Aflată în centrul Bucureştiului, în apropierea Universităţii Bucureşti, pe strada Ion Ghica Nr. 3, biserica a fost dată în folosinţa studenţilor şi profesorilor de la Universitatea Bucureşti, primind astfel un al treilea nume, cel de Biserica Studenţilor.

Aug 042009
 

English version

Sper ca această fotografie să deschidă o lungă serie de fotografii cu bisericile din Bucureşti. Motivele ar fi că multe dintre bisericile din Bucureşti sunt printre cele mai vechi şi cele mai frumoase edificii din oraş şi că în plus multe dintre ele au o istorie interesantă. Biserica albă se gaseşte pe Calea Victoriei la numărul 110. Din păcate va trebui să se califice numai pentru concursul de frumuseţe fiindcă despre istoria ei n-am fost în stare să aflu prea multe în ciuda faptului că am căutat informaţii în 10 cărţi de istorie şi arhitectură a Bucureştiului precum şi pe web. Ce am aflat e că se numeşte Biserica Albă fiindcă întotdeauna a fost văruită în alb (nu că ar fi fost prea greu de ghicit). A fost construită la începutul secolului al XVIII-lea sub îndrumarea preotului Neagu Dărvaş şi de atunci a fost restaurată de câteva ori. Dacă o voi prinde deschisă în peregrinările mele prin oraş voi încerca să fac o poză şi interiorului, care a fost pictat în 1873 de Gheorghe Tattarescu, unul dintre cei mai renumiţi pictori români.