Sep 172009
 

English version

În urmă cu aproape 2 luni am văzut că micul părculeţ de pe colţul de sud-est al Pieţii Universităţii (cel cu Spitalul Colţea şi clădirea Ministerului Agriculturii) a intrat din nou în renovare. Ştiind că parcul a fost reamenajat nu de mult timp, mai precis acum vreo doi ani, m-am întrebat, probabil ca şi alţi bucureşteni, de ce e nevoie de o nouă renovare. Ce am citit prin ziare era că se vor face “lucrări de reabilitare a fântânii arteziene şi montarea unor elemente de decor”. Elementele de decor s-au dovedit a fi o uriaşă vioară de bronz, realizata de artistul Ioan Bolborea, după o schiţă a artistei italiene Domenica Regazzoni. Domenica Regazzoni este autoarea unui ciclu de viori, cea instalată în Piaţa Universităţii fiind «Vioara spartă». Lăsând la o parte vioara, asupra căreia nu m-am decis dacă îmi place sau nu, apreciez acest colţ de verdeaţă aflat chiar in inima unui loc atât de haotic ca Bucureştiul. E un loc unde te poţi opri o clipă să-ţi tragi sufletul, uitându-te la lumea nebună din jur.

Aug 172009
 

English version

Ce face un bucureştean într-o duminică însorită? Mulţi dintre ei ies în parc să zacă la umbră pe micile bănci de lemn, să discute cu prietenii, să joace volei sau fotbal, să se plimbe ţinându-se de mână cu alesul sau aleasa inimii, să se joace cu alţi copii (dacă vorbim despre micii bucureşteni), să asculte la conversaţiile vecinilor de bancă, să chibiţeze la şahişti, să se dea cu barca, să se uite la cum e îmbrăcată lumea, să bea o bere dacă e vreo terasă prin preajmă (aproape întotdeauna e o terasă prin preajmă), să facă poze (aşa ca mine), să meargă pe patine cu rotile sau cu bicicleta, să alerge, să plimbe câinele (dacă are voie cu câine în parc, că mai nou nu mai e voie prin multe parcuri), să dea de mâncare la gâşte sau lebede sau raţe, să miroasă florile etc. În fotografia de azi putem vedea aleea centrală din Parcul Carol, într-o zi de duminică. Şi ca o primă, pe lângă verdeaţă şi oameni, mai apare în poză şi o mostră perfectă de arhitectură comunistă: mausoleul care pe vremea comuniştilor era cunoscut sub numele de … ţineţi-vă respiraţia … “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”. Gata, puteţi respira. A fost construit in 1963 şi până în 1991 a adăpostit cripte cu rămăşiţele pământeşti ale mai multor lideri comunişti (printre care Gheorghe-Gheorghiu Dej şi Petru Groza). Din 1991 comuniştii au fost mutaţi în alte cimitire şi în locul lor au fost aduse osemintele ostaşilor căzuţi în primul război mondial iar mausoleul a fost închinat soldatului necunoscut. În faţa mausoleului e un mic monument, flancat de soldaţi, cu o flacără care arde în cinstea eroului necunoscut.

Aug 052009
 

English version

Parcul Carol a suferit multe modificări de la inagurarea sa în 1906 (inclusiv o schimbare de nume fiind redenumit Parcul Libertăţii în timpul regimului comunist) dar una dintre atracţiile care s-au păstrat e celebra Fântână Zodiac, aflată în faţa intrării principale a parcului. Fântâna datează din 1935 când a fost construită în cinstea primei ediţii a serbării “Luna Bucureştilor”, care a avut doar şase ediţii, fiind sărbătorită în fiecare an între 9 mai şi 9 iunie până la începerea războiului în 1940. Fântâna, care arată ca o uriaşă fructieră cu picior, a fost proiectată de arhitectul Octav Doicescu şi ridicată de arhitecţii August Schmiedigen and Dorin Pavel. Numele fântânii vine de la cele doisprezece mozaicuri reprezentând semnele zodiacului care împodobesc cupa fântânii, realizate de sculptorul Mac Constantinescu.