Apr 122010
 

English version

Mai întâi scuze pentru postarea întârziată. Sunt din nou pe drumuri şi am avut ceva mici probleme cu cazarea care mi-au dat peste cap planurile şi postările. Dar totul e bine când se termină cu bine şi în cazul meu s-a terminat cu bine. Am unde dormi la noapte şi în plus am şi legătură la Internet 🙂

“Blocul zodiac” se găseşte pe Calea Dorobanţi, la scurtă distanţă de clădirea cu vaca zburătoare şi intersecţia cu Eminescu şi Dacia. E numit aşa din cauza panourilor decorative de pe faţadă, care înfăţişează semnele zodiacului. A fost construit în 1946 după planurile arhitecţilor Radu Dudescu şi Mircea Marinescu iar panourile ornamentale au fost realizate de Constantin Baraschi.

Feb 132010
 

English version

În sfârşit! 5 grade peste zero, a doua oară pe săptămîna asta. Sper să o ţină tot aşa. Zăpadă a început în fine să se topească iar cine se încumetă la o plimbare prin centru se va simţi ca şi cum ar face duş, din cauza apei care picură continuu pe trotuare. Mai toate statuile de pe clădiri arătă de parcă tocmai ar fi făcut o baie, ca în fotografia de azi.

Nov 012009
 

English version

Azi e zi tematică la City Daily Photo, o comunitate de oameni care au în comun două pasiuni: fotografia şi oraşul în care trăiesc. Ziua tematică e un eveniment care are loc la începutul fiecărei luni, când fiecare blog participant postează o fotografie pe o anumită temă. Tema zilei de azi este: intrări. Urmărind acest link puteţi vedea fotografiile care participă la ziua tematică

Aces stil de intrare, cu copertină din sticlă şi fier forjat, devine foarte la modă în Bucureşti spre sfârşitul secolului al XIX-lea. Dacă faceţi o plimbare prin cartierele cu case vechi ale Bucureştiului veţi întâlni multe exemple ca cea din fotografia de azi. Cea mai extravagantă copertină din sticlă este după părerea mea cea de la Palatul Cantacuzino, pe care l-am prezentat într-o postare din septembrie.

Sep 112009
 

English version

Ca să nu credeţi cumva că în Bucureşti se găsesc numai clădiri comuniste, cabluri aeriene şi graffiti m-am gândit că a venit momentul să postez o fotografie cu una dintre clădirile frumoase din capitală. Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei a fost construit între anii 1899-1902 după proiectul arhitectului I. D. Berindei în stil baroc franţuzesc foarte la modă în epocă. Faţada este dominată de intrarea în clădire; deasupra intrării avem o copertină uriaşă în formă de scoică iar doi lei din piatră păzesc treptele şi uşa. George Enescu a locuit aici pentru o vreme, clădirea aparţinând soţiei sale Maria Cantacuzino. Enescu era adeptul unei vieţi mai simple şi el şi soţia sa au ales să locuiască într-o casă mai mică aflată în spatele palatului. Azi palatul conţine Muzeul George Enescu unde se găsesc expuse obiecte care au aparţinut marelui compozitor: partituri, manuscrise, instrumente muzicale cum ar fi unele dintre viorile sale. Îmi amintesc şi azi ce impresie a făcut asupra mea clădirea atunci când am văzut-o prima oară. Cred că aveam vreo 10 ani când o mătuşă ne-a dus pe mine şi pe verişoara mea într-o plimbare pe Calea Victoriei. Pe vremea aceea locuiam în Berceni, şi vă puteţi imagina ce impresie a făcut asupra mea palatul Cantacuzino după blocurile din Berceni. Mi s-a părut de pe altă lume, cea mai frumoasă clădire din lume 🙂

Sep 092009
 

English version

Opera Naţională este locul unde se pot vedea spectacole de operă şi balet în Bucureşti. Stagiunea ţine din octombrie până în iunie iar biletele sunt foarte ieftine, o mică mică parte din cât au costat biletele pentru concertul Madonnei 🙂 În general piesele din repertoriu sunt cele clasice. Datorită lipsei de fonduri decorurile nu sunt foarte impresionante, dar cu toate astea, spectacolele sunt calitativ bune. Clădirea a fost construită în anii 1952-1953 după un proiect al unui grup de arhitecţi condus de Octav Doicescu. Stilul artistic acceptat de regimul comunist la acel moment era realismul socialist, mişcarea artistică oficială iniţiată de Uniunea Sovietică. Realismul socialist impune o revenire artificială la clasic şi o îndepărtare de la tendinţele moderniste ale zilei, motiv pentru care clădirea Operei este proiectată în stil neoclasic. Un bun exemplu de influenţă realism socialistă poate fi observat pe faţadă şi anume în basoreliefurile de inspiraţie sovietică. Interiorul clădirii a fost realizat în tradiţia operelor italieneşti de secol XVIII, cu un parter central şi trei etaje. Are o capacitate de 1200 de locuri. Inaugurarea clădirii a avut loc la 9 ianuarie 1954 cu opera “Dama de pică” de Ceaikovski urmată a doua zi de spectacolul de balet “Coppelia”.

Aug 232009
 

English version

Prin comparaţie cu gingaşele doamne de ieri, care păreau să fie de-a dreptul încântate să poarte balconul pe cap, tipii din poza de azi par ceva mai chinuiţi. După cum li se văd muşchii abdominali, par să ducă în cârcă o greutate considerabilă. Sper să nu se aleagă cu vreo durere de spate. Conform wikipedia, “perechea masculină a cariatidei, apărută mai târziu, se numeşte telamon sau atlas – numele referindu-se la legenda lui Atlas, care purta pe umerii săi bolta cerească”. Balconul e al unei clădiri de pe Smârdan.

Aug 222009
 

English version

Graţioasele doamne din fotografia de azi poartă cu uşurinţă pe cap balconul de deasupra intrării în clădirea Adriatica-Trieste din Piaţa Naţiunilor Unite. Conform wikipedia, grecii au fost cei care au avut primii idea de a folosi statui de femei ca elemente de susţinere decorative în locul columnelor sau stâlpilor. Ele se numesc cariatide de la cuvântul grecesc “fecioare din Caria”, un oraş antic din Pelopones în care se găsea un faimos templu dedicat zeiţei Artemis.