Apr 122010
 

English version

Mai ├«nt├ói scuze pentru postarea ├«nt├órziat─â. Sunt din nou pe drumuri ┼či am avut ceva mici probleme cu cazarea care mi-au dat peste cap planurile ┼či post─ârile. Dar totul e bine c├ónd se termin─â cu bine ┼či ├«n cazul meu s-a terminat cu bine. Am unde dormi la noapte ┼či ├«n plus am ┼či leg─âtur─â la Internet ­čÖé

“Blocul zodiac” se g─âse┼čte pe Calea Doroban┼úi, la scurt─â distan┼ú─â de cl─âdirea cu vaca zbur─âtoare ┼či intersec┼úia cu Eminescu ┼či Dacia. E numit a┼ča din cauza panourilor decorative de pe fa┼úad─â, care ├«nf─â┼úi┼čeaz─â semnele zodiacului. A fost construit ├«n 1946 dup─â planurile arhitec┼úilor Radu Dudescu ┼či Mircea Marinescu iar panourile ornamentale au fost realizate de Constantin Baraschi.

Feb 132010
 

English version

├Än sf├ór┼čit! 5 grade peste zero, a doua oar─â pe s─âpt─âm├«na asta. Sper s─â o ┼úin─â tot a┼ča. Z─âpad─â a ├«nceput ├«n fine s─â se topeasc─â iar cine se ├«ncumet─â la o plimbare prin centru se va sim┼úi ca ┼či cum ar face du┼č, din cauza apei care picur─â continuu pe trotuare. Mai toate statuile de pe cl─âdiri ar─ât─â de parc─â tocmai ar fi f─âcut o baie, ca ├«n fotografia de azi.

Nov 302009
 

English version

Fotografia de azi e un prim-plan al picturii exterioare apar┼úin├ónd unei case frumoase de pe Take Ionescu, aproape de Pia┼úa Lahovari. Potrivit celor de la Bucure┼čtii noi ┼či vechi, pictura pe zidurile exterioare ale cl─âdirilor a fost o mod─â adus─â din Italia, r─âsp├óndit─â ├«n Bucure┼čti ├«ntre anii 1905-1915.

Nov 012009
 

English version

Azi e zi tematic─â la City Daily Photo, o comunitate de oameni care au ├«n comun dou─â pasiuni: fotografia ┼či ora┼čul ├«n care tr─âiesc. Ziua tematic─â e un eveniment care are loc la ├«nceputul fiec─ârei luni, c├ónd fiecare blog participant posteaz─â o fotografie pe o anumit─â tem─â. Tema zilei de azi este: intr─âri. Urm─ârind acest link pute┼úi vedea fotografiile care particip─â la ziua tematic─â

Aces stil de intrare, cu copertin─â din sticl─â ┼či fier forjat, devine foarte la mod─â ├«n Bucure┼čti spre sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea. Dac─â face┼úi o plimbare prin cartierele cu case vechi ale Bucure┼čtiului ve┼úi ├«nt├ólni multe exemple ca cea din fotografia de azi. Cea mai extravagant─â copertin─â din sticl─â este dup─â p─ârerea mea cea de la Palatul Cantacuzino, pe care l-am prezentat ├«ntr-o postare din septembrie.

Sep 112009
 

English version

Ca s─â nu crede┼úi cumva c─â ├«n Bucure┼čti se g─âsesc numai cl─âdiri comuniste, cabluri aeriene ┼či graffiti m-am g├óndit c─â a venit momentul s─â postez o fotografie cu una dintre cl─âdirile frumoase din capital─â. Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei a fost construit ├«ntre anii 1899-1902 dup─â proiectul arhitectului I. D. Berindei ├«n stil baroc fran┼úuzesc foarte la mod─â ├«n epoc─â. Fa┼úada este dominat─â de intrarea ├«n cl─âdire; deasupra intr─ârii avem o copertin─â uria┼č─â ├«n form─â de scoic─â iar doi lei din piatr─â p─âzesc treptele ┼či u┼ča. George Enescu a locuit aici pentru o vreme, cl─âdirea apar┼úin├ónd so┼úiei sale Maria Cantacuzino. Enescu era adeptul unei vie┼úi mai simple ┼či el ┼či so┼úia sa au ales s─â locuiasc─â ├«ntr-o cas─â mai mic─â aflat─â ├«n spatele palatului. Azi palatul con┼úine Muzeul George Enescu unde se g─âsesc expuse obiecte care au apar┼úinut marelui compozitor: partituri, manuscrise, instrumente muzicale cum ar fi unele dintre viorile sale. ├Ämi amintesc ┼či azi ce impresie a f─âcut asupra mea cl─âdirea atunci c├ónd am v─âzut-o prima oar─â. Cred c─â aveam vreo 10 ani c├ónd o m─âtu┼č─â ne-a dus pe mine ┼či pe veri┼čoara mea ├«ntr-o plimbare pe Calea Victoriei. Pe vremea aceea locuiam ├«n Berceni, ┼či v─â pute┼úi imagina ce impresie a f─âcut asupra mea palatul Cantacuzino dup─â blocurile din Berceni. Mi s-a p─ârut de pe alt─â lume, cea mai frumoas─â cl─âdire din lume ­čÖé

Sep 092009
 

English version

Opera Na┼úional─â este locul unde se pot vedea spectacole de oper─â ┼či balet ├«n Bucure┼čti. Stagiunea ┼úine din octombrie p├ón─â ├«n iunie iar biletele sunt foarte ieftine, o mic─â mic─â parte din c├ót au costat biletele pentru concertul Madonnei ­čÖé ├Än general piesele din repertoriu sunt cele clasice. Datorit─â lipsei de fonduri decorurile nu sunt foarte impresionante, dar cu toate astea, spectacolele sunt calitativ bune. Cl─âdirea a fost construit─â ├«n anii 1952-1953 dup─â un proiect al unui grup de arhitec┼úi condus de Octav Doicescu. Stilul artistic acceptat de regimul comunist la acel moment era realismul socialist, mi┼čcarea artistic─â oficial─â ini┼úiat─â de Uniunea Sovietic─â. Realismul socialist impune o revenire artificial─â la clasic ┼či o ├«ndep─ârtare de la tendin┼úele moderniste ale zilei, motiv pentru care cl─âdirea Operei este proiectat─â ├«n stil neoclasic. Un bun exemplu de influen┼ú─â realism socialist─â poate fi observat pe fa┼úad─â ┼či anume ├«n basoreliefurile de inspira┼úie sovietic─â. Interiorul cl─âdirii a fost realizat ├«n tradi┼úia operelor italiene┼čti de secol XVIII, cu un parter central ┼či trei etaje. Are o capacitate de 1200 de locuri. Inaugurarea cl─âdirii a avut loc la 9 ianuarie 1954 cu opera “Dama de pic─â” de Ceaikovski urmat─â a doua zi de spectacolul de balet “Coppelia”.

Aug 232009
 

English version

Prin compara┼úie cu ginga┼čele doamne de ieri, care p─âreau s─â fie de-a dreptul ├«nc├óntate s─â poarte balconul pe cap, tipii din poza de azi par ceva mai chinui┼úi. Dup─â cum li se v─âd mu┼čchii abdominali, par s─â duc─â ├«n c├órc─â o greutate considerabil─â. Sper s─â nu se aleag─â cu vreo durere de spate. Conform wikipedia, “perechea masculin─â a cariatidei, ap─ârut─â mai t├órziu, se nume┼čte telamon sau atlas – numele referindu-se la legenda lui Atlas, care purta pe umerii s─âi bolta cereasc─â”. Balconul e al unei cl─âdiri de pe Sm├órdan.

Aug 222009
 

English version

Gra┼úioasele doamne din fotografia de azi poart─â cu u┼čurin┼ú─â pe cap balconul de deasupra intr─ârii ├«n cl─âdirea Adriatica-Trieste din Pia┼úa Na┼úiunilor Unite. Conform wikipedia, grecii au fost cei care au avut primii idea de a folosi statui de femei ca elemente de sus┼úinere decorative ├«n locul columnelor sau st├ólpilor. Ele se numesc cariatide de la cuv├óntul grecesc “fecioare din Caria”, un ora┼č antic din Pelopones ├«n care se g─âsea un faimos templu dedicat zei┼úei Artemis.