May 212010
 

English version

Krikor Zambaccian (1889-1962), om de afaceri de origine armean─â, a fost totodat─â un iubitor al frumosului, care ├«n cursul vie┼úii sale a asamblat o important─â colec┼úie de art─â. ├Än 1930 el i-a cerut arhitectului C.D. Galin s─â conceap─â o cas─â care va fi folosit─â ┼či ca spa┼úiu de locuit ┼či ca muzeu pentru colec┼úia sa. ├Än 1942 casa a fost gata ┼či publicul amator de art─â putea veni odat─â pe s─âpt─âm├ón─â s─â admire colec┼úia. Muzeul Zambaccian a fost inaugurat ├«n 1947 c├ónd casa ┼či colec┼úia au fost donate statului rom├ón. ├Än actul de dona┼úie se stipula ca operele de art─â s─â r─âm├ón─â ├«n casa lui Zambaccian, dar dup─â cutremurul din 1977, comuni┼čtii au mutat colec┼úia la Muzeul Colec┼úiilor de Art─â, pretinz├ónd deteriorarea cl─âdirii. ├Än 1992, dup─â c─âderea regimului comunist, colec┼úia a fost returnat─â iar muzeul a fost redeschis. Majoritatea operelor de art─â apar┼úin arti┼čtilor rom├óni care au creat ├«n perioada cuprins─â ├«ntre jum─âtatea secolului XIX p├ón─â la jum─âtatea secolului XX, printre care Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, ┼×tefan Luchian, Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petra┼čcu, Nicolae Tonitza, Nicolae D─âr─âscu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Corneliu Baba etc, colec┼úia cuprinz├ónd ┼či c├óteva picturi ale unor pictori francezi ca Delacroix, Renoir, Pissarro, Sisley, C├ęzanne. Muzeul e deschis de miercuri p├ón─â duminic─â. Pe parcursul vizitei am ├«ncercat s─â m─â pun ├«n pielea lui Krikor Zambaccian ┼či s─â-mi imaginez, far─â prea mare succes, cum ar fi s─â locuie┼čti acolo, printre at├ótea picturi frumoase.

May 192010
 

English version

Acum o lun─â am fost invitat─â la nunta unor prieteni ┼či cu acest prilej am avut ocazia s─â fotografiez ├«nc─â o frumoas─â biseric─â bucure┼čtean─â, Biserica Sf├óntul Spiridon Nou, de pe Calea ┼×erban Vod─â. Sf─ântul Spiridon Nou e cea mai mare biseric─â ortodox─â din Bucure┼čti ┼či am fost impresionat─â de ea, nu de m─ârimea ei, ci de cum arat─â at├ót interiorul c├ót ┼či exteriorul. Prima biseric─â pe acest loc a fost ridicat─â ├«n 1766-1768, fiind ├«nceput─â de domnul Munteniei Scaltat-Vod─â Ghica ┼či terminat─â de fiul s─âu, Alexandru-Vod─â Ghica. Aceast─â biseric─â a dainuit p├ón─â ├«n 1852 c├ónd biserica a fost ref─âcut─â din temelii, cu aprobarea domnitorului Barbu ┼×tirbei. Construc┼úia bisericii a durat p├ón─â ├«n 1858, sfin┼úirea f─âc├óndu-se ├«n 1860. Arhitec┼úii cl─âdirii au fost Luigi Lipizer and Xavier Villacrosse iar pictura ├«n ulei a fost f─âcut─â de Gheorghe Tattarescu in anul 1862. ├Än secolul dou─âzeci biserica a fost avariat─â ┼či a necesitat repara┼úii dup─â cutremurele din 1940 ┼či 1977, ├«n urma bombardamentelor din 1944 ┼či din cauza lucr─ârilor la construc┼úia metroului bucure┼čtean ├«n 1979 dar cea mai mare amenin┼úare a fost includerea ei pe lista neagr─â, a bisericilor care urmeaz─â a fi demolate de comuni┼čti. Salvat─â prin interven┼úia Patriarhului Teoctist (care a fost hirotonit chiar aici, la 5 martie 1950), biserica a fost reparat─â ┼či ├«nfrumuse┼úat─â, sfin┼úirea ei f─âc├óndu-se ├«n anul 1990. Stilul arhitectural este neogotic cu influen┼úe tradi┼úionale rom├óne┼čti.

May 182010
 

English version

Am tot postat aici pe blog fotografii cu cl─âdirile ┼či monumentele din Pia┼úa Revolu┼úiei dar m-am g├óndit s─â scriu c├óteva r├ónduri ┼či despre pia┼ú─â. ├Änainte de 1989 pia┼úa purta numele de Pia┼úa Palatului, dup─â fostul Palat Regal, numele fiind schimbat dup─â revolu┼úie. Aici ┼či-a ┼úinut Ceau┼čescu ultimul discurs pe 21 decembrie 1989 c├ónd “marea adunare popular─â de solidaritate cu regimul” s-a transformat ├«ntr-o demonstra┼úie de protest, Ceau┼če┼čtii fiind sili┼úi s─â fug─â din sediul CC al PCR cu ajutorul unui elicopter. ├Än contrast cu zilele tumultoase de atunci, ├«n ziua de azi pia┼úa e lini┼čtit─â ┼či cele c├óteva b─ânci din fa┼úa fostului CC al PCR sunt numai bune de odihnit picioarele ┼či de uitat la lume. ├Än Pia┼úa Revolu┼úiei se mai g─âsesc ┼či fostul Palat Regal (actualul Muzeul Na┼úional de Art─â al Rom├óniei), Ateneul Rom├ón, Biblioteca Central─â Universal─â, biserica Cre┼úulescu, statuia lui Iuliu Maniu, ┼úeapa sau pe numele ei oficial, Memorialul Rena┼čterii. ├Änainte de 1948 ├«n pia┼ú─â se g─âsea ┼či o statuie ecvestr─â a regelui Carol I, opera sculptorului Ivan Me┼ítrovi─ç, dat├ónd din 1939, statuie care a fost distrus─â de comuni┼čti. ├Än 2005 Prim─âria Capitalei a decis refacerea statuii, sculptorul Florin Codre fiind ales pentru aceast─â misiune. ├Än 2008 o machet─â a statuii propuse a fost amplasat─â pentru o vreme ├«n fa┼úa Bibliotecii Centrale Universitare, dar ├«n ultimul timp n-am mai auzit nimic de acest proiect.

May 162010
 

English version

Ieri noapte a avut loc Noaptea Muzeelor, eveniment ajuns la a ┼časea edi┼úie. 11 muzee din Bucure┼čti au r─âmas deschise p├ón─â t├órziu (Muzeul Satului de┼či a participat la Noaptea Muzeelor ┼či-a ├«nchis por┼úile mai devreme din motive de securitate a patrimoniului), iar intrarea a fost gratuit─â. Scopul evenimentului este de a invita un public c├ót mai larg s─â descopere muzeele (┼či se pare c─â au reu┼čit judec├ónd dup─â cozile de la intrare). Am g─âsit c├óteva articole pe web care con┼úineau statisticile pentru Noaptea Muzeelor 2010: peste trei mii de muzee participante din 39 de ┼ú─âri. Multe dintre muzee au organizat programe speciale pentru noaptea de 15 mai: muzic─â, piese de teatru, filme, deschiderea unor expozi┼úii temporare. Fotografiile de azi sunt de la Muzeul Na┼úional de Art─â unde teatrul Masca a prezentat ├«n curtea muzeului spectacolul “Statuile”.

May 152010
 

English version

A┼úi stat vreodat─â pe o zebr─â? Dac─â r─âspunsul e nu, vreau s─â v─â informez c─â acum to┼úi bucure┼čtenii au aceast─â ocazie. Tot ce trebuie sa face┼úi e s─â trece┼úi prin sta┼úia de metrou Pia┼úa Victoriei 1, unde b─âncile zebre ├«┼či a┼čteapt─â ocupan┼úii. Ele alc─âtuiesc proiectul Zebrula, primul dintr-o serie de 10 instala┼úii artistice care vor decora sta┼úia de metrou. Zebrula a fost imaginat de Mara Patriche.